Probleme motor in mers

[ntire2000]

Astea înca mai mergeau pâna la primavara. 

[bisti]

In ultimii 15000km aveam trepidații la ralanti. Nu erau mari, 50-100 rpm, dar era deranjant.
Acum, au fost eliminate complet.

[rinflo71]

Vă salut.
De ceva timp mă confrunt cu următoarea problema:
In timpul mersului scade pentru puțin timp puterea motorului și pare că ar merge in 3 pistoane.
Dacă o turez, după 10-20 secunde revine la normal.
Nu se aprinde niciun martor in bord.
Mecanicii și.au dat cu părerea dar nimic concret.
Dacă v.ati confruntat cu probleme asemănătoare rog puțin ajutor.
Suzuki Swift, 1.3 benzina, an fabr. 2007.

Saptamana trecuta am rezolvat problema.
A fost una din bobinele de inductie...deoarece facea figuri din cand in cand, mi-am dat seama doar cand m-a lasat de tot.

[Christian 1]

Comun la "moartea" bobinelor de inductie, sunt mersul cu bujii uzate, ceea ce solicita mai mult bobinele la fiecare scanteie ce o dau.

[Christian 1]

Apropo de bujii, așa arată ale mele după 100.000km.
Schimbate azi, cu altele același model.

Aia este bujie iridium, electrodul ar trebui sa aiba varful ascutit, ori marirea distantei dintre elctrod si anod, solicita bobinele de inductie sa dea scanteie mai mare, dupa cum am mai scris mai sus.

[Laurentiu]

... bujii uzate, ceea ce solicita mai mult bobinele la fiecare scanteie ce o dau.

Bobina de inductie da curentul pentru care a fost calculata. Curentul dat de bobina este constant. Ceea ce omoara bobinele de inductie, nu este decit temperatura ridicata, punerea in ''scurt'' a bobinajului ori prezenta unei lipituri reci. Bujia este cea care da scinteia iar aceasta poate fi puternica (albastra) cind se respecta distanta dintre electrozi ori slaba (rosiatica) cind distanta dintre electrozi se mareste.

P.S. Bujiile se pot verifica cu un multimetru:

[remarque]

Cu o observație despre filmulețul prezentat: testul nr. 3, cel efectuat pentru a determina lipsa continuității între electrod și masa bujiei ar trebui făcut cu scara de măsură a ohmetrului pe cea mai mare valoare (Mohmi) și nu pe cea mai mică (ohmi). Pe scara de ohmi poți vedea numai un scurt circuit. Pe scare de Mohmi ai mai multe informații, în principal dacă valoarea măsurată scade sub 1 Mohm (sute de Kohmi sau mai puțin) bujia deși nu e în scurt total trimite deja o parte importantă din tensiunea utilă la masă înaintea de electrod/camera de ardere. Adică scînteia e mai slabă. Treaba asta poate fi cauzată inclusiv de îmbătrânirea izolației ceramice, căreia în timp îi scade valoarea rezistenței.

Dacă vă întrebați de unde am scos valoarea de 1 Mohm, răspunsul este din experiență.
Pentru ce mai pretențioși atașez un document care se referă la măsurarea rezistenței de izolație (și noi măsurăm o rezistență de izolație) din care citez de la pag. 4: „Pentru o izolație bună, valoarea rezistenței este de obicei în intervalul Megaohmilor sau mai mare.” Și apropo de acel „peste 1KV” din document, tensiunea bujiilor este de aproximativ 3 KV.

[Christian 1]

@Laurentiu, multamn de lectia primita. 

[Laurentiu]

Cu o observație despre filmulețul prezentat: testul nr. 3, cel efectuat pentru a determina lipsa continuității între electrod și masa bujiei ar trebui făcut cu scara de măsură a ohmetrului pe cea mai mare valoare (Mohmi) și nu pe cea mai mică (ohmi).

Este doar un filmulet demonstrativ si nu stiu daca aparatul ala de masura pute fi folosit si pe post de megohmetru. Un megohmetru este totusi un aparat profesional ce nu e prea folosit in mod uzual de orcine.

@Laurentiu, multamn de lectia primita. 

Nu doresc sa dau lectii nimanui. Vreau doar sa incercam sa lamurim niste lucruri.

P.S.

...dacă valoarea măsurată scade sub 1 Mohm (sute de Kohmi sau mai puțin) bujia deși nu e în scurt total trimite deja o parte importantă din tensiunea utilă la masă înaintea de electrod/camera de ardere.

Din cite stiu, curentul circula pe portiunile din circuitul electric unde avem rezistenta cea mai mica. Daca rezistenta dintre electrodul central si izolatie ar fi mai mica de 4,5 Ko (valoare din film), abia atunci ar trebui ca scinteia sa nu mai ajunga in camera de ardere ci sa se duca undeva prin/pe chiulasa la masa masinii. Daca gresesc, te rog corecteaza-ma.

[remarque]

Rezistența de 4,5 KO e amplasată de-a lungul "firului cald", e în serie.
Rezistența de izolatție a bujiei e amplasată în paralel cu ieșirea bujiei.
Rezistența echivalentă (pe care livrează tensiune sursa de tensiune, adică bobina de inducție) este suma celor două rezistențe.

Ipoteze simplifcatoare ce nu schimbă concluzia:
- tensiunea livrată de bobina de inducție a ajuns la valoarea maximă
- considerăm electrozii bujiei suficient de îndepărtați încât să nu producă scânteia (sau echivalent spus dacă lăsăm electroziii la locul lor analizăm situația cu o fracțiune de secundă înanintea producerii scănteii).

Avem:
Uin = 6 KV (de exemplu)
R1 = 4,5 KO
Rizol= infinită (cazul ideal)
Rechiv = R1 + Rizol:
I = Uin / (R1 + Rizol)
=>  Uout = 6 KV (pe R1 nu cade tensiune, curentul I prin R1 fiind nul din cauza rezisteței de izolație infinite, potențialul electric se transmite nealterat de la intrare la ieșire)

Dacă Rizol nu e infinită:
Uout = I * Rizol = Uin * [Rizol / (R1 + Rizol)]

Să considerăm din motive didactice că Rizol = 10 KO.
E un exemplu de:
- situație critică ce compromite funcționarea normală a bujiei,
- nu poate fi măsurată pe cea mai mică scară de măsură a ohmetrului, cea a ohmilor,
- este mai mare (dublă) fată de R1.

=> Uout = 6 KV *  [10 KO / (4,5 KO + 10 KO)] = 6 KV * (10 / 14,5) = 0,68 * 6 KV = 4 KV
Adică pierzi o treime din tensiunea ce dă scânteia.
Dacă ai sute de KO pierderea de tensiune e mult mai mică, dacă ai deja MOhmi e irelevantă.

P.S. 3 KV e o valoare minimă de pe vremea delcourilor. Bobinele de inducție actuale livrează de pe la 5 KV în sus, ating și 15-20 KV.
P.S2. Din cât înțeleg R1 a apărut pentru a limita curentul de scurt-circuit, poți asimila apariția scânteii cu un scurt-circuit. Poate R1 elimină și ceva interfențe cu aparatura electronică cum zice în clip, dar eu n-am auzit de așa ceva.  Curentul de scurt este în acest exemplu, la funcționare ok, de 6 KV / 4,5 KO = 1,3 A.
Cine a depanat TV-uri cu ecran clasic știe că pe FIT (foarte înalta tensiune) ce atinge și 15 KV e înseriată o rezistență  mare de ordinul Mohmilor sau zecilor de Mohmi. Singurul ei rol e să protejeze prin reducerea curentului depanatorul ce a atins involuntar borna de FIT. Fără ea munca depanatorilor ar fi fost mai periculoasă.