Felicitari pentru iesire! Pozele sunt extraordinare, mai ca-mi vine sa ma urc in masina si sa mai fac traseul odata.
Noi am fost un grup destul de heterogen. In primul rand la Pensiunea Valea Doamnei (cred ca a fost bine acolo: conditii, pozitia pensiunii, etc.) noi am fost 19 cazati. Din ei 15 am facut ascensiunea si 11 am ajuns pe varf! Trei s-au oprit pe varful Vistea Mare: unul extenuat si 2 cu atac de panica. Eu, desi orasean convins, zic ca am ceva antrenament la mers pe munte. Sunt din Piatra Neamt si mana (desi mai bine zic piciorul) mi-am facut-o pe Ceahlau. Am facut aproape toate traseele posibile pe Ceahlau: marcate, nemarcate, pe jgeaburi, etc.
La aceasta ascensiune m-a impresionat negativ urcarea pana in platou. Mi s-a parut seaca, interminabila. Ceva probleme, dar parca mai usor digerabile, mai erau pe portiunea de creasta, unde trebuia sa te cateri pe stanci, uneori cu toate cele 4 membre.
Am pretins ca este posibila aceasta actiune intr-o zi (Bucuresti – Vf. Moldoveanu – Bucuresti) dar nu am recomandat-o. Dovada cea mai buna este ca eu nu am procedat asa.
Ca repere orare: la 8,40 am plecat de la pensiune (am gresit anterior cand am zis ora 9,00). Fireste ca m-am gandit ca daca la 6,00 incepi autostrada pe la 8,00 – 8,15 s-ar putea ajunge la pensiune. La 11,00 am ajuns la Stana Valea Rea, pe la 11,15 ne-am pus in miscare si la 13,10 am atins platoul. Dupa o mica pauza, am repornit si la 14,25 atingeam traseul de creasta. La 15,30 eram pe Varful Vistea Mare si la 16,00 la statia terminus, Varful Moldoveanu. Coborarea a fost mai grea decat ma asteptam: la 19,45 am ajuns la stana la masini. Grupul nostru s-a intins la un moment dat pe 1 ora distanta: ultimii membri ai grupului au ajuns la stana pe la 20,40. Abia pe la 21,00 ne-am pus in miscare si la 23,00 am ajuns la pensiune. Toate reperele orare le-am luat din EXIF-ul fotografiilor (am strans de pe 5 aparate 2200 poze si am filmat tot traseul auto forestier cu o camera personala de supraveghere - doar dus-ul, ca la intors jumatate l-am facut pe intuneric si numai de filmat nu-mi ardea).
La dus am facut 2 ore si 20 minute pentru ca la intors ne-au ajuns 2 ore. La revenire drumul a parut interminabil, eram cu totii obositi, chiori de foame si abia asteptam sa ajungem la “baza”.
Daca nu erau si cei care ne-au incetinit, in 4 ore cred ca urcam si in alte 3 ore eram la stana. La asta adun cele 4 ore de forestier si cele 4 ore si 30 minute de asfalt si am ajuns la un total de 15 ore si 30 de minute de traseu, hai 16 ore cu tot cu pauze. Ori daca la 6,00 AM se incepe autostrada la 22 – 23 se poate ajunge inapoi in Bucuresti. Repet nu am recomandat sa se faca asa ci doar am pretins ca este posibil. Pe autostrada i-am dat si 160 km/h (si la 6 dimineata aproape toata autostrada poate fi facuta asa: nu radare, nu aglomeratie). Pe judetean, pana la Nucsoara i-am dat constant 70 – 80, ca drumul permite: chiar daca e mai ingust si mai virajat (de este judetean). Exceptand cateva mici portiuni in zona finala, are un asfalt de foarte buna calitate. Daca eram singur poate ca mergeam si mai repede dar are sotia mea rau de masina si pe curbe trebuie sa fiu mai lent.
Forestierul in ultima portiune, cea cu noroaie, mi s-a parut putin mai greu dar cu ceva atentie nu au fost probleme. Am auzit de vreo 2 ori bolovanii cum bateau in toba de esapament (nu intelege de ce au lasat-o asa ca niste testicule) si o data, aici a fost greseala mea, am dat cu “ratul” de pamant la un sleau. Pare incredibil dar unghiul de atac e mai prost la SX4 decat la Outback.
Repet, ma consider un initiat si nu un antrenat in ascensiunile montane. Traseul l-am facut in adidasi (e adevarat cu ceva crampoane) si in rucsac in afara de o geaca de ploaie am mai avut eugenii multe, 4 litri de apa (am consumat-o toată) si ceva ciocolata. In schimb am mancat foarte bine la plecare. Ce-mi mai aduc aminte au fost tantarii care m-au devorat pe ultima portiune.
In final, din nou felicitari pentru tura. Cred ca totusi puteati sa mergeti pana pe varfuri chiar daca pe forestier ati fi riscat sa mergeti pe intuneric. Nu prea ai cum sa te ratacesti acolo. Am vazut ca la intersectia cu traseul de creasta erati la 15,25 , pe la 17 erati pe Moldoveanul si pe la 20,00 - 20,30 inapoi la stana.
Uitam ceva intersant! De grupul nostru s-au mai lipit si niste tipi din Campulung. Dintre toti, unul a urcat cot la cot cu noi pana pe varf. Cand a ajuns acolo a exclamat: “Prima data am fost aici acum 45 de ani!” Mosul avea 70 de ani.
