Saracia in Romania

[rexkrokiDAU]

Suntem tigrii Europei la cresterea economica, dar continuam sa saracim "pe persoana fizica". Cum sa explici asta celor peste 5 milioane de romani saraci, cat a numarat Statistica?

Citeste integral studiul INS:  DIMENSIUNI  ALE  INCLUZIUNII SOCIALE ÎN  ROMÂNIA, ÎN ANUL 2015

Atunci cand masoara saracia, Institutul National de Statistica ia in calcul pragul saraciei, rata saraciei, raportul dintre veniturile populatiei cel mai bine platite si cea de la baza salariului incasat, indicatorul Pareto (20/80) si coeficientul Gini. Toti acesti indicatori sunt estimati pe baza veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Tehnic vorbind, rata saraciei relative reprezinta ponderea persoanelor sarace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) in totalul populatiei.

    Estimata pe baza veniturilor totale disponibile si scazand contravaloarea consumului din resurse proprii, rata saraciei relative a fost in anul 2015 de 25,4%.

     In valori absolute, numarul saracilor corespunzator acestei rate a fost de 5,05 milioane de romani. Peste unul din patru locuitori ai Romaniei traia intr-o gospodarie ale carei venituri erau mai mici decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

    In perioada 2012-2015, rata saraciei, estimata in raport cu pragul stabilit in functie de nivelul si distributia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 22,9%, la 25,4% in ultimul an.

    Cea mai inalta incidenta a saraciei s-a inregistrat in randul copiilor si tinerilor in varsta de pana la 18 ani, aproape doua cincimi dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor, (cresterea in 2015 fata de 2012 a fost de 4,8 puncte procentuale)
    Starea de saracie in aceasta perioada s-a accentuat puternic si la tinerii cu varste intre 18- 24 ani (diferenta fata de inceputul perioadei a fost de 5,6 puncte procentuale), in 2015 ajungand sa afecteze mai mult de o treime dintre ei.
    Populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5 dintre acestia), nivelul ratei fiind inferior mediei pe ansamblul populatiei.
    Rata saraciei in randul varstnicilor a crescut in perioada 2012-2015, cu 4,9 puncte procentuale.
    Saracia este inegal distribuita si geografic. Anult trecut de pilda, rata saraciei a fost de aproape 6 ori mai mare in regiunea Nord-Est, de peste 5 ori in regiunile Sud-Est, Sud-Vest Oltenia si Sud-Muntenia decat in regiunea Bucuresti-Ilfov.
    In anul 2015, cele mai mari rate ale saraciei s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (35,9%), Sud-Est si Sud-Vest Oltenia (32,1%), iar cea mai mica in Bucuresti-Ilfov (5,9%).
    Daca e sa comparam anul 2015 fata de 2012, se observa ca aproape in toate regiunile s-au inregistrat cresteri in ultimul an. Cele mai mari cresteri s-au intalnit in regiunile Sud-Muntenia (cu 8,5 puncte procentuale) si Nord-Est (cu 4,2 puncte procentuale).
    Saracia a avut o scadere importanta fata de 2012 doar in regiunea Vest (cu 6,2 puncte procentuale).
    Circa un somer din doi este sarac, barbatii someri avand situatia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate in somaj (aproape doua treimi dintre barbati fata de o treime dintre femei).
    Un factor important in aparitia si intensificarea starii de saracie il constituie existenta si numarul copiilor aflati in intretinerea gospodariei din care face parte persoana respectiva. Saracia este mai frecventa in randul persoanelor care traiesc in gospodariile cu copii dependenti (in anul 2015 a atins 31,7%), decat in cazul celor care traiesc in gospodariile fara copii (17,2% in ultimul an). saracie au fost gospodariile numeroase formate din 2 adulti cu 3 sau mai multi copii dependenti (69,5% dintre acestia), a familiilor monoparentale, parinte singur cu cel putin un copil dependent (39,7%), a celor de 3 sau mai multi adulti cu copii dependenti (32,5%), la persoanele din gospodariile formate din 2 adulti cu 2 copii dependenti (in proportie de 26,1%).

[Leutz]

Poate ar trebui cumva sa nuantam discutia asta despre saracie, bat-o vina 

Pana la urma 'saracia' e un concept generat de istoria recenta a umanitatii, reflectand aspecte situate sub (si generate de) umbrela competitiei intre semeni; si ca atare, e definit si masurat in virtutea acestei stari de fapt, in general utilizand indicatori (direct sau indirect) pecuniari.

Dincolo de asta ... sunt sigur ca dintre romanii aia saraci din statistica, multi sunt mai bogati decat mine, decat tine si probabil decat toti aia care-au lucrat la statistica, luati la un loc  .

[rexkrokiDAU]

Sunt mai multe aspecte luate in considerare in aceasta statistica:

Deprivarea materială din punct de vedere economic (Dimensiunea 1) se referă la
situaţia economică a gospodăriei care nu permite persoanelor care o compun:
- achitarea la timp, fără restanţe, a unor utilităţi şi a altor obligaţii curente;
- plata unei săptămâni de vacanţă anual;
- consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la două zile;
- asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei;
- posibilitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute.

Deprivarea materială din punct de vedere al înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată (Dimensiunea 2)
 se referă la lipsa din dotarea gospodăriilor a unor
bunuri de folosinţă îndelungată considerate de bază pentru un trai decent:
- maşină de spălat rufe;
- televizor color;
- telefon (fix sau mobil);
- calculator;
- autoturism personal.

Deprivarea  materială  din  punct  de  vedere  a  calităţii  necorespunzătoare  a condiţiilor de locuit (Dimensiunea 3) se referă la câteva caracteristici ale locuinţei, care influenţează calitatea vieţii în gospodărie:
 - locuinţă care prezintă scurgeri de apă prin acoperişul imobilului, igrasie sau 
                 podele deteriorate;
 - locuinţă întunecoasă, cu lumină naturală insuficientă;
 - locuinţă fără baie/duş în interior;
 - locuinţă fără grup sanitar de folosinţă proprie în interior.

Aceşti indicatori ai deprivării materiale trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
  a) să reflecte lipsa unui element care face parte din dotarea sau din modul de    viaţă a majorităţii sau a unei mari părţi a populaţiei din UE şi din majoritatea statelor membre;
   b) să permită comparaţii internaţionale;
   c) să permită analiza comparativă a seriilor de date;
   d) să fie sensibil la schimbările nivelului de viaţă al persoanelor.


Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) este definit ca proporţia persoanelor, din populaţia totală, aflate în cel puţin una din următoarele trei situaţii: 

- se află sub pragul sărăciei (de 60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent);

- se află în stare de deprivare materială severă;

- trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Deprivare materială severă, se referă la cazul persoanelor care, din cauza lipsei
resurselor  financiare,  nu  îşi pot  permite cel puţin  patru  din  cele  nouă  elemente componente considerate esenţiale pentru un trai decent, cum ar fi: 

-   achitarea la timp, fără restanţe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilităţi; 
-   asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei; posibilitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute; 
-   plata unei săptămâni de vacanţă anual; 
-   consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la 2 zile; 
-   deţinerea unui televizor color; 
-   deţinerea unei maşini de spălat; 
-   deţinerea unui telefon (fix sau mobil); 
-   deţinerea unui autoturism personal.

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii,
se referă la persoanele (în vârstă de până la 60 de ani) din gospodăriile în care adulţii
în  vârstă  de  muncă  au  avut  o  activitate  echivalentă  cu  mai  puţin  de  20%  din
potenţialul lor de muncă în ultimul an. În accepţiunea anchetei, prin persoane în
vârstă de muncă se înţeleg persoanele de 18-64 ani, care nu sunt copii dependenţi
sau inactivi.