mi-a placut si va spun si voua...

[Costique]

”Dragă președinte Xi Jinping,

Ambasada ta la Berlin mi s-a adresat printr-o scrisoare deschisă pentru că ne-am întrebat în ziarul nostru, Bild, dacă China trebuie să plătească pentru dezastrul economic pe care coronavirusul l-a produs în lume.

Permiteți-mi să răspund:

1.  Conduceți prin control. Nu ai fi președinte fără control. Monitorizezi totul, fiecare cetățean, dar refuzi să monitorizezi piețele umede, bolnave, din țara ta.

Închideți toate ziarele și siteurile critice la regulile voastre, dar nu și tarabele unde se vinde supa de liliac. Nu numai că îți supraveghezi populația, dar o pui și în pericol și, odată cu ea și restul lumii.

2. Controlul este o negare a libertății. Iar o națiune care nu este liberă, nu este creativă. O națiune care nu este inovativă nu inventează nimic. De aceea ți-ai transformat țara în campioană mondială la furtul de proprietate intelectuală.

China se îmbogățește cu invențiile altora, în loc să aibă propriile invenții. Motivul pentru care China nu inovează și inventează este că tu nu îi lași pe tinerii din țara ta să gândească liber. Cel mai răsunător export din China (pe care nimeni nu voia să îl primească, dar care a făcut înconjurul lumii) este Coronavirusul.

3. Tu, guvernul tău și oamenii tăi de știință trebuia să știți de mult că virusul Corona este extrem de infecțios, dar, în schimb, ați lăsat lumea în beznă în această privință. Experții tăi de top nu au răspuns când cercetători occidentali au cerut să știe ce se întâmplă în Wuhan. Erai prea mândru și prea naționalist pentru a spune adevărul, pe care îl percepeai ca pe o rușine națională.

4. Ziarul “Washington Post” a scris că laboratoarele tale din Wuhan au cercetat coronavirusul în lilieci, dar fără să mențină cele mai înalte standarde de siguranță. De ce nu sunt laboratoarele tale toxice la fel de sigure ca închisorile pentru prizonierii politici?

Ai vrea să explici asta văduvelor, fiicelor, fiilor, soților, părinților victimelor coronavirusului din toată lumea?

5. În țara ta, cetățenii șoptesc despre tine. Puterea ta se prăbușește. Ai creat o Chină necontrolabilă, netransparentă. Înainte de apariția coronavirus, China era cunoscută drept o țară care supraveghează. Acum, China este cunoscută  ca țara care supraveghează și care a infectat lumea cu o boală mortală. Aceasta este moștenirea ta politică.

Ambasada ta îmi spune că eu nu trăiesc după “prietenia tradițională a cetățenilor noștri”. Cred că tu consideri o mare “prietenie” atunci când trimiți, în mod generos, măști în toată lumea. Aceasta nu este prietenie, aș numi-o imperialism ascuns în spatele unui zâmbet – un cal troian.

Plănuiești să consolidezi China printr-o boală pe care ai exportat-o. Nu vei reuși. Mai devreme sau mai târziu, Coronavirus va fi sfârșitul tău politic.

Cu stimă,

Julian Reichelt”

[ntire2000]

Am citit si eu articolul ala acum câteva zile.
Pe mine m-a uns la suflet, e foarte la subiect,  dar nu cred ca presedintele Chinei a simtit vreo jena.
Nu ca ar avea vreuna.

[Costique]

Disecția unei epoci care apune


>>> Disecția unei epoci care apune
>>> 19 MARTIE 2020 • DANIEL FUNERIU
>>>   
>>>   
>>> Cei care dansează sunt considerați nebuni de cei care nu aud muzica. (Nietzsche)
>>>   
>>> De vreo doi ani de zile le profețesc apropiaților mei iminența unei catastrofe, fără să am vreun indiciu clar și puternic în acest sens.
>>> Existau însă “des signaux faibles”” – indiciile mărunte – care, luate separat, nu înseamnă nimic dar, corect aranjate într-un puzzle, dau imaginea de ansamblu clară, despre care îmi tot povestea dl. G., prieten vechi de 30 de ani, unul dintre responsabilii siguranței centralelor nucleare din Franța.Zilele astea am încercat să identific “semnalele mărunte”, de care vorbea Dl. G și pe care le intuiam instinctiv și să fac o inginerie inversă - disecția unei epoci care apune- demontând în 20 de piese componente acest puzzle care devine mai clar, pe zi ce trece. Iată, în toată splendoarea ei, descompunerea societății nesustenabile în care trăiam până ieri și căreia îi spunem “adio” astăzi:
>>> 1) Doar salariile din prima ligă de fotbal spaniolă, germană și engleză ajung pentru a plăti 120.000 de cercetători (de 8 ori mai mulți decât are România). Tot mai mulți studenți la “socio-psiho-eco-drept”, dintre care mulți ne vor învăța cum să împachetăm fum, tot mai puțini la științe.
>>> 2) De 20 de ani dăm importanță cosmică unor teme marginale. Priviți care au fost temele majore de dezbatere în UE în ultimii 20 de ani! Vorbele goale, “comunicarea”, au devenit mai importante decât conținutul.
>>> 3) Am ajuns ca în țările UE să ne punem obsesiv întrebarea, dacă o căsătorie este, într-adevăr, între un bărbat și o femeie? Și ne scoatem ochii între noi cu chestia asta. Hello, people?
>>> 4) Valorizăm ciudații și marginalii, ignorăm adevăratele elite care prin mintea și brațele lor țin civilizația noastră în spinare de secole. Tinerii noștri habar nu au, cine ne sunt laureații Nobel, dar ridică la rang de icoană o chiulangioaică ciudată de 15 ani. Ne aruncăm la gunoi pilonii culturali și băgăm în capul copiilor noștri producțiile minore ale unor bravi, dar irelevanți, oameni de cultură, doar pentru că reprezintă “diversitatea”. Ne renegăm propria istorie (și ne autoflagelăm) doar pentru că, anumite aspecte din ea ne par, ca fiind contrare valorilor noastre de azi.
>>> 5) Ne permitem luxul să ridicăm la rang de “opinii” și să lansăm pe baza lor “dezbateri societale”, elucubrațiile unor dezaxați. Imbecilitățile antivaxerilor, sau ale celor care vor să ne constrângă, să adoptăm modul lor de viață erbivor, sunt exemple.
>>> 6) Lejeritatea cu care ne batem joc de religia care a cladit civilizatia noastra si acceptarea - din lene intelectuala si comoditate - a invadarii spatiului nostru intim de catre religii si obiceiuri care vehiculeaza teme aruncate la gunoiul istoriei acum vreo 400-500 de ani de Occident.
>>> 7) Exprimarea firească a masculinitatății a devenit “toxică”, feminitatea e echivalată cu “depravarea” sau, după caz, “supunerea” față de societatea, nu-i așa, oprimant patriarhală. A ajuta o femeie, să care o ladă grea, sau a-i deschide ușa, a devenit “o inaccepabilă expresie a sexismului binevoitor”, cum îmi explica deunăzi responsabila cu relațiile dintre bărbați și femei dintr-o mare multinațională. Spokesman a devenit spokesperson, “Ileana doctorița” a devenit “Ileana tractorista” și, iată, – problem solved – am atins, din condei, justificata dorință de egalitate între bărbați și femei în lumea occidentală, uitând că în lumea “altei culturi”, pe care trebuie să o respectam în numele… toleranței, femeile sunt omorâte cu pietre, dacă doar se uită la un bărbat. Vorba poetului: privim, prin gaura cheii emanciparea femeii.
>>> 8 ) Dacă îți iubești țara relaxat și sincer, ești un naționalist nefrecventabil, dacă expui evidența și îți place rânduiala firească a lucrurilor, ești automat un “reacționar”. Dacă ești mai ghinionist, direct “fascist”!
>>> 9) Excelența e suspectă, mediocritatea o virtute.
>>> 10) Aroganța față de culturi majore, China, India, Japonia, Rusia și chiar Turcia, cuplată cu orbirea geostrategică: ne e mai teamă de SUA decât de Rusia sau China.
>>> 11) Nu recunoaștem progresul uriaș făcut din 1990 încoace: ni se pare că, a-ți face week-end-urile la Roma, Londra sau Paris e un drept, nu un privilegiu.
>>> 13) Îi învățăm pe copiii noștri origami, “dezvoltarea gândirii critice” și alte chestii “cool”, dar uităm să-i învățăm munții, fluviile și capitalele Europei.
>>> 14) Toată lumea cere drepturi, nimeni nu simte că, are și obligații.
>>> 15) Pedagogia evidenței e din ce în ce mai necesară: tineri, răzgâiați ai democrației și bunăstării, bărboși, nespălați și cu joint-ul în colțul gurii sau, ca să fim “gender neutral”, șlampote exaltate, îți cer revendicatori explicații despre orice chestie firească, gen : “sigur ești femeie, dacă ai sâni și bărbat dacă ai penis?” sau “da’ de ce să fie toalete separate pentru bărbați și femei?”
>>> 16) Alegem șefi care, dacă nu sunt cretini de-a dreptul, sunt niște indivizi șterși, mâțe plouate în loc de lei stăpâni pe situație. A devenit subiect de admirație, când o țară are premier o casieriță de supermarket și subiect de oprobriu public, când un lider este un împlinit membru a elitei intelectuale sau profesionale.
>>> 17) Căutarea tenace a performanței și excelenței care a dus la incredibila dezvoltare a societății noastre, s-a transformat în obsesia “echității”, cel mai adesea obținută prin scăderea nivelului celor din top și nu, așa cum ar trebui, ridicarea nivelului celor de jos.
>>> 18) Am neglijat armata și disciplina: forțele armate ale țărilor UE sunt ridicol de subțiri, a devenit de neimaginat ca băieții “să-și piardă timpul” cu o minimă pregătire a apărării vieții lor (à propos, de ce doar băieții? te vor întreba ofuscați, cei care nu pot face un pas fără… pedagogia evidenței), dar toți sunt campioni la apăsat pe butoanele jocurilor video. Orice investiție în activități ludice e, în ochii injectați ai poporului supraturat, justificată, orice investiție în siguranță sau atitudine prevăzătoare e “risipă”.
>>> 19) Cu precizie centimetrică smartfonu’ ne trimite reclame personalizate, dar devine o cutie inutilă atunci, când ne-ar fi util să facem un tracking al celor cu riscul unei boli potențial nimicitoare. Pentru a-i ajuta pe ei și cei apropiați lor, nu pentru a le spiona escapadele amoroase sau bahice.
>>> 20) Puterea de calcul, utilizată pentru științele vieții, e de milioane de ori mai mică decât cea pentru rețele sociale și pornografie. Resursele asemenea.
>>> Mai sunt multe astfel de mici chestii, tot atatea aparent nesemnificative paradoxuri sinucigase, lesne vizibile, daca gandesti limpede si extras din agitatia eternei cautari a confortului - boala zilelor noastre. Niciunul dintre aceste semne nu are o valoare de diagnostic in sine si fiecare poate sa fie combatut cu o roaba de argumente. Dar toate impreuna arata o tendinta, tot asa cum moleculele de apa dintr-un torent sunt anodine, dar ansamblul lor este infricosator.
>>>
>>> Eu sunt un norocos, pentru că tata, dotat cu un extraordinar simț al măsurii, moștenit de la bunicul meu, supraviețuitor la Stalingrad și uluitor prin rezistența sa mentală, m-a învățat de mic o chestie fundamentală, pe care societatea noastră a ignorat-o, până azi:
>>> “Dane, condu-ți viața după deviza “est modus in rebus”! Să nu fii sclavul nimănui, nici măcar al propriilor tale plăceri”.
>>> El nu mai știe, când mi-a spus asta (când mergeam la Mureș, printre brazdele proaspete ale câmpului, ce despărțea gara din Săvârșin de râu), dar a rămas linia călăuzitoare a vieții mele, chiar și în zilele pe care le începeam la Chișinău, luam micul-dejun la Viena, continuam cu un meci la Wimbledon și încheiam cu un spectacol de balet și dineu japonez la Paris.
>>> Paradoxal, virusache ăsta nașpa e o catastrofă mult mai mică, decât mă așteptam și, după ce ne vom fi numărat morții, e momentul să înțelegem că, sensul vieții noastre pe Pământ e mult mai înalt, decât căutarea unui efemer și veșnic insuficient confort. Să-i lăsăm în plata Domnului pe exaltații care luptă războaie minore, dar prin isteria lor ocupă spațiul public care ar trebui rezervat deliberărilor serioase, iar noi, cei cărora Natura ne-a oferit darul rațiunii, să ne ocupăm de cele importante și să-i ajutăm pe cei mulți, dar mai puțin norocoși, să ne urmeze. Sperând că, pumnii încasați acum sunt suficient de puternici, ca să-i trezească pe cei pierduți în vraja cotidianului ludic, dar, pumnii, prea slabi, ca să ne doboare.
>>> Pentru că încă mai avem resursele să renaștem, și noi ca români, și noi ca Europă unită. Dar pentru asta mai trebuie să avem și norocul unei generații de lideri adevărați și înțelepciunea, de a-i identifica. Iar pentru ambele avem nevoie de un singur lucru: să gândim cu capul nostru.
>>> Hai, oameni buni, curaj! Stăm acasă cu cei dragi, ne punem pe picioare și o luăm de la capăt! Să putem continua, aici pe Pământ, lucrurile superbe începute de cei, pe care îi vom pierde în această încercare grea, dar nu de netrecut!

Cu stima,

[kellogs]

Si cand te gandesti ca asta e numai a 4-a revolutie culturala... despre ce ne pregatesc in cea industriala nu am curaj sa tastez.

[...]

https://findstarlink.com/#1235;3

Am văzut în seara asta trenulețul de sateliți al lui Elon Musk. Mai aveți o șansă miercuri dimineața...

[ntire2000]

Disecția unei epoci care apune
>> Disecția unei epoci care apune
>>> 19 MARTIE 2020 • DANIEL FUNERIU

Funeriu asta a fost ca un meteorit pe scena politica din ultimii 30 de ani.
A stralucit putin dar intens - cât sa ramâna ceva în urma lui.
Personal, eu zic ca cea mai mare reforma (si probabil ca singura notabila) care s-a facut în învatamântul ultimilor 30 de ani i s-a datorat lui.
S-a stopat smecheria prin monitorizarea video a examenelor de bacalaureat.

[shpeedy]

Din perspectiva-mi, consider ca in istoria post-decembrista a Romaniei am avut doar doi ministri ai educatiei - in adevaratul sens al cuvantului - Daniel Funeriu si Mircea Miclea; dar, cu mandatele cumulate la 3 ani de zile, prea putin pentru a putea genera schimbarea radicala - atat de necesara - a educatiei/invatamantului romanesc si de a o pune pe drumul cel bun...

Sent from my Redmi Note 8 Pro using Tapatalk

[ntire2000]

Studiu inedit despre cai si caini. Ce se intampla cand acestia aleg sa se joace

[ntire2000]

"Ori iesi afara si faci cu plamânii, ori stai în casa si faci cu ficatu'" 

[ntire2000]

în 4 zile s-a strâns o suma record...mai mult de 60%....
Doctorita de la minutul 1:06 este fiica lui Roger.