Cheile Dobrogei au fost declarate rezervaţie naturală de interes naţional prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind zonele protejate, în anexa 1, capitolul: "Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii". Este rezervaţie mixtă – aici trăind specii strict protejate, cum ar fi Mustela eversmanni (dihorul de stepă), Elaphe sauromates (balaurul dobrogean), Testudo graeca (broasca de uscat dobrogeană), specii xerofile – cărora le place uscăciunea, stîncăria şi care, cel mai probabil, nu s-ar putea adapta schimbărilor de mediu, după cum ne-a explicat biologul Marian Tudor. În afara speciilor avifaunistice şi floristice care trăiesc aici, Cheile Dobrogei sînt declarate drept rezervaţie geologică şi peisagistică. Pe site-ul Administraţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa rezervaţia este descrisă ca fiind "una din cele mai interesante formaţiuni geologice si de peisaj din Dobrogea. Aici au fost puse în evidenţă calcare de origine preponderent organogenă. Acestea se prezintă în majoritatea cazurilor sub formă de coloane sau de turnuri masive cu diametrul de 15-40 m şi cu înălţimea de peste 30 m. Masivul Geologic Cheia (reciful jurasic) prezintă o importanţă ştiinţifică deosebită şi prin flora bogată şi variată, prin numărul mare de specii rare, atît pentru flora Dobrogei, cît şi a României. Numărul total al plantelor semnalate pînă în prezent în această rezervaţie se ridică la circa 600 specii. Vegetaţia este tipică stepei dobrogene, cu numeroase specii rare şi endemice. Fauna de vertebrate se evidenţiază printr-un număr important de specii, în majoritate protejate, cum ar fi de exemplu speciile de chiroptere şi cele de păsări răpitoare de zi"
CĂI DE ACCES:
Cheile Dobrogei pot fi accesate de pe drumul national 22 (E87), din dreptul localitatilor Gura Dobrogei sau Palazu Mic, pe traseele Gura Dobrogei (sau Palazu Mic) – Casian – Cheia - Targusor, sau Gura Dobrogei – Targusor – Cheia. O alta directie de acces este dinspre sud, din localitatea Mihail Kogalniceanu (situata pe drumul national 2A/E60), pana in localitatea Targusor (13 km), de unde se pot urma traseele descrise.


http://www.postimage.org/image.php?v=gxLQEcJ
http://www.postimage.org/image.php?v=TsF4Fh0